The Absolute...

The Absolute in Love resides.

"The Good-Morrow" by John Donne (1572-1631)

I wonder by my troth, what thou, and I

Did, till we lov'd? Were we not wean'd till then?

But suck'd on countrey pleasures, childishly?

Or snorted we in the seaven sleepers den?

T'was so; But this, all pleasures fancies bee.

If ever any beauty I did see,

Which I desir'd, and got, 'twas but a dreame of thee.

And now good morrow to our waking soules,

Which watch not one another out of feare;

For love, all love of other sights controules,

And makes one little roome, an every where.

Let sea-discoverers to new worlds have gone,

Let Maps to other, worlds on worlds have showne,

Let us possesse one world; each hath one, and is one.

My face in thine eye, thine in mine appeares,

And true plaine hearts doe in the faces rest,

Where can we finde two better hemispheares

Without sharpe North, without declining West?

What ever dyes, was not mixed equally;

If our two loves be one, or, thou and I

Love so alike, that none doe slacken, none can die.

Refuz

E trecut deja de-o ora de-al 12-lea ceas... Am aruncat o privire afar’, pe geam.

Se vede aburul unei brutarii cum urca spre cer in tavalugi de vata alba. Si cerul nu se supara. Nu comenteaza, nu gesticuleaza, nu se ofenseaza ci imbratiseaza si incorporeaza-n el acea vata-fum-abur. Si nici brutaria nu isi cere scuze ca-l deranjeaza. E o intelegere tacita intre ea si el. Nimeni din exterior nu se baga. Nici n-ar putea. Unul dintre ei, daca nu ambii, ar riposta cu siguranta.

De ce nu pot fi lasata si eu sa traiesc asa cu mine, in mine? De ce trebuie lumea sa se bage intre eu si mine, sa-si dea cu parerea, sa-mi dea sfaturi? De ce crede lumea ca stie mai bine decat mine ce e mai bine pentru mine? Afisez chiar asa o mare incapabilitate de-a separa binele de rau, asa o mare incompetenta in a face ceea ce e corect chiar daca e mai greu vs. ceea ce e mai usor chiar daca incorect? Chiar asa naiva si inutila in gandiri si in simtiri sunt perceputa?

Si daca nu vine lumea sa-mi spuna ce-ar trebui sa fac, ea tot vine… vine sa ma uzeze, vine sa-mi smulga viata din mine, sa profite de ceea ce pan’-acum mi se parea normal sa dau in juru’-mi… M-am saturat sa ma vedeti, sa ma cautati si sa ma vreti doar cand aveti nevoie de mine… Refuz sa va mai mentin in preajma mea, sa ma mai tin in preajma voastra! Aleg sa ma pastrez departe de voi.

Ascultati-ma bine:

De astazi va reneg pe toti!

De azi, promit, pe mine

Voi n-o sa ma mai folositi!

Cu maxim de convingere

Chiar credeti voi ca stiti?!

Priviti in jos spre mine

Spunand ca sunteti impliniti…

Dar nu, nu stiti nimic!

Diferita fiind de voi, eu nu ma mint.

Si chiar de ma priviti ironic

Eu voi continua sa simt.

Asa ca va opresc si spun din nou:

De astazi voi nu ma mai folositi!

De azi, pe voi nu va mai vreau!

De azi, promit, nu ma mai vlaguiti!

Si bine-ar fi si voi deja

Sa-ncetati sa va mai obositi,

Sa nu mai continuati sa va prefaceti

Ca-n ochii vostri valorez ceva.

Asa cum voi pentru mine

V-ati transformat cu toatele-n nimic

Asa si eu pentru voi, stiu bine,

N-am fost decat zero sau poate chiar mai mic.

Lasati-ma acum!

Lasati-ma cu si-n mine,

Sa merg pe al meu drum

Sau doar sa mor de-mi vine!!

Pescarus

Cu gandul la vara, mare [dar cu munti langa ea] dar si la Craciunul care se apropie....

Pescarus

Sa fiu din nou un Pescarus acum as vrea,
Marea s-o fi simtit cum ca-i doar Marea mea,
Sa ma fi-ascuns cu totul in-dupa-prin-pe Ea,
Sa-I fi dat ocol o data cu Soarele cand Ii rasarea...

Aripile peste Ea sa-mi fi-naltat,
Un strigat in zbor sa-I fi-aruncat,
Iar Ea, tresarind, un val sa-mi fi zvarlit
Dorind ca pentru-o clipa sa ma fi-mpietrit,

Ca-n adancul bratelor Ei sa ma fi adus iar.
Apoi, sperand cautarile sa nu imi fosta in zadar,
Marea sa-mi fi redat libertatea-naltarii catre cer
Pe Cel Dintai s-am sansa sa-L aflu dincolo-n eter.

Fie: Blog

Da, m-am decis: astazi deschid blog :)

Zilele trecute o prietena ma intreba care mi-e blogul c-ar fi curioasa sa ma citeasca. N-am avut ce sa-i spun intrucat n-aveam.

Ce rol o sa joace acest blog? Simplu, o sa fie loc de:
- aruncat cu scrieri proprii, de moment, mai mult sau mai putin valoroase
- spus off-ul cand n-am cum-cui sa-l spun pe moment
- povestit visele ciudate ale noptii de-au fost si visele implinite ale vietii in curs
- de tinut o evidenta a desfasurarii acestei existente intrucat memoria o sa ma lase si pe mine la un moment dat cum a facut si cu altii
- activitati inca nedefinite :)

Asadar lume, de azi va invit la lectura. Nu promit ca altii sa scriu zilnic, saptamanal, lunar, nici macar regulat. Promit sa scriu cand imi pocneste ceva-n minte sau in suflet si simt nevoia sa scriu si-astfel sa va tin la curent cu trairile mele.

Acestea fiind spuse-scrise, preambulul e facut... mai ramane sa scriu si primul post pe bune.
Pana atunci, continuati cu pregatirile pentru Craciun!

LE: In amintirea frumosului suflet pe care l-am cunoscut Aici ca fiind Adina Mosincat