Saturday, October 20, 2012

Esti...


Se zice ca atunci cand nu mai iubesti pe cineva ii uiti chipul.

Asa o fi.
Si-atunci de ce inca ti-l stiu?
De ce inca iti pot reface cu degetele traseul finelor riduri ce-ti brazdeaza usor fata?
De ce iti ghicesc inca incruntarea de pe frunte in stradania de-a-mi privi Soarele-n ochi?
De ce-ti simt inca mireasma surasului si ordonarea ca-ntr-o functie matematica a albetii dintilor tai?
De ce iti gust inca nectarul de buze moi, rosu-vinetii ca apoi sa simt pelinul din plecarile-ti in racoarea diminetii?
De ce intind mana in dreapta-mi sa-ti iau stanga cautand a ma inveli cu ea?
De ce fiecare ciob din sufletu-mi tanjeste inca dupa atingerile inscanteietoare cu-al tau spirit?
De ce citind acest "Se zice ca..." ma duc spre Tine, spre inima ce mi-a ramas insangerata-n mainile-ti arse de soare si de vant?

Eu zic ca nu te iubesc!
Eu zic ca sunt indragostita cu toata fiinta mea de tot ceea ce si nu si ...
...eee, stii?!


Steluta


E intuneric.
Orizontul nu-l mai zaresc deja.

Ar fi aproape negru de n-ar fi ele, luminitele din spatiu, stelele, ce-mi cauta ochii si-mi iscodesc sufletul cu razele lor de-argint.

Parc'-ar cauta ceva anume, acolo, in adancurile mele. Dau lespede cu lespede deoparte si ating cu tandrete fiecare firicel de viata si ung in compasiune cu lacrimi de cometa orisice cicatrice intalnita.
Au dat acum de-o rana.
O privesc. Se sfatuiesc ce sa faca in privinta ei.
E oare bine sa intervina si s-o cauterizeze, s-o vindece sau ar da peste cap intregul cumul al lectiilor pe care ales-am candva sa le invat acum?!
Abia palpaind de durere in milostenia lor, aseaza o lespede peste ea, recita cu piosenie o mantra doar de ele stiuta, imi cresteaza o steluta pe invelis si-ncet, strangandu-mi tot mai slab mainile, isi iau zborul inapoi pe Cer, lasandu-ma c-un dor si mai arzator de Tine.


Adam si Eva


Privesc pierdut in zare....

Indurerat ca nu-si poate atinge Luna mult iubita, Soarele-mi moare iarasi insangerand albastrul cerului. Simtindu-i, palpandu-i suferinta, Cerul se intuneca de noapte si-i creaza Lunii cadru sa straluceasca si mai tare in dansul ei printre stele, tanguitor, de dor, cautandu-si arzatorul Iubit pana la zi.

Ma-ntreb: se vor mai reuni vreodat' intr-o mare iubire sau vor renunta unul la altul pe motiv de nepotrivire de caracter?!