Esti...

Se zice ca atunci cand nu mai iubesti pe cineva ii uiti chipul.

Asa o fi.
Si-atunci de ce inca ti-l stiu?
De ce inca iti pot reface cu degetele traseul finelor riduri ce-ti brazdeaza usor fata?
De ce iti ghicesc inca incruntarea de pe frunte in stradania de-a-mi privi Soarele-n ochi?
De ce-ti simt inca mireasma surasului si ordonarea ca-ntr-o functie matematica a albetii dintilor tai?
De ce iti gust inca nectarul de buze moi, rosu-vinetii ca apoi sa simt pelinul din plecarile-ti in racoarea diminetii?
De ce intind mana in dreapta-mi sa-ti iau stanga cautand a ma inveli cu ea?
De ce fiecare ciob din sufletu-mi tanjeste inca dupa atingerile inscanteietoare cu-al tau spirit?
De ce citind acest "Se zice ca..." ma duc spre Tine, spre inima ce mi-a ramas insangerata-n mainile-ti arse de soare si de vant?

Eu zic ca nu te iubesc!
Eu zic ca sunt indragostita cu toata fiinta mea de tot ceea ce si nu si ...
...eee, stii?!